Tips & Tricks pentru sesiune

Când vine vorba de sesiune, fii realist. Te cunosți foarte bine, așa că nu te mai amăgi că te organizezi, că ai timp. Asta spun pentru noi, adică marea majoritate a studenților care lasă totul pe ultima sută de metri.

Eu obișnuiam să scriu de n ori planul în agendă, adăugând mereu în plus pentru următoarea zi ceea ce nu făceam în ziua respectivă și încercam să mă leg de toate motivele posibile ca să mă scuz de ce nu am făcut. Și uite așa zilele treceau, iar înainte cu 3 zile mă trezeam la realitate. Începea panica, stresul și mă gândeam cum naiba o mai scot la capăt când văd atâtea pagini în fața mea. Cu cât am adunat mai multe sesiuni în portofoliul meu, când vedeam că intru în criză de timp nu mai eram așa stresată. Pentru că aveam un mecanism, prost ce-i drept, dar altcumva nu puteam să funcționez.

Din experiența mea de studentă, cred că sunt patru tipuri de studenți în sesiune:

·         cei care au totul gata, repetat, recapitulat de dinainte de sesiune

·         cei care se apucă în momentul când intră în sesiune

·         cei care se apucă atunci când încă nu e prea târziu

·         cei care deja nu mai au de unde să scoată timp și nici motive

           Cu prima categorie nu avem treabă, știu ei mai bine decât noi, iar pentru ceilalți nu vreau să o dau în clișee. Sfatul meu: fă o rețetă și de la sesiune la sesiune perfecționează-o! În cazul meu, mă încadrez în categoria celor pentru care timpul a rămas fără timp. Nu mint, sunt stresante zilele acelea și includ clar nopți nedormite și un program haotic, dar altcumva nu-mi iese bine ceea ce fac. În perioadele în care mai făceam 1-2 proiecte sau pregăteam vreun examen din timp simțeam că nu e ce trebuie. Reciteam proiectele și nu-mi plăcea ce văd, seva creatoare dată de presiunea că nu mai am când nu se compara cu nimic altceva. Valabil și pentru examene: realizam că am învățat mecanic, totul la linie și mă trezeam că dacă îmi lipsește cuvântul s-a dus tot, pe când, în momentul în care realizam că nu mai am unde să bag atâta informație, preferam să-mi fac o ordine succintă, suficient cât să înțeleg și să pot să leg cuvintele singură. Și culmea, cu ultima variantă aveam mereu rezultate mai bune. Dar și aici există o excepție: dacă nici nu mergi la cursuri și nici nu te apuci din timp în sesiune, îmi pare rău, în acestă situație nu există un truc magic.

Nu vreau să vă sugerez că învățatul sub presiune e soluția, ci vreau să vă arăt prin exemplul meu că fiecare are propiul stil de a învăța și oricât am încerca să ne organizăm, dacă nu ne e caracteristică nouă acea metodă nu ne vom ține de ea până la final.

Cred că secretul este să te cunoști pe tine și să știi de ce ești capabil. Și nu în ultimul rând, să fii conștient de ceea ce faci, asumându-ți riscurile. Clar ești în stare de multe, contează doar prioritățile pe care le ai și ce consideri că e mai bine pentru tine.