Cum iei decizii și cum gestionezi influențele exterioare în acest proces

Luăm decizii în fiecare zi, mai mult sau mai puțin conștient, în mod automat sau în urma unui îndelungat proces de reflecție, uneori epuizant. Pe de o parte, ne putem confrunta cu situații în care și cele mai banale decizii ne pot consuma timp prețios, pe de altă parte, alegerile grele pot trezi în noi anxietate, confuzie, presiunea de a hotărî „bine”, „corect”, luând în considerare „toate” posibilele rezultate.
Cum optimizăm procesul decizional? Înainte de toate, reține că nu este vorba doar de decizia în sine, ci și de perioada care o precedă, respectiv care îi urmează și își arată roadele. Oricât ai planifica în avans, alegerea o faci într-un moment specific, în prezent, aici și acum, aproape cât ai clipi, iar factori pe care nu i-ai putut prezice intervin câteodată schimbând cursul evenimentelor.
Ce e important să înțelegi despre alegeri
În viziunea filosofului Allan Watts, alegerile implică o multitudine – chiar o infinitate – de variabile imprevizibile. Cu cât ne străduim să elaborăm metode infailibile de aranjare a vieții noastre, cu atât vom fi surprinși să descoperim detalii pe care, în mod realist, nici nu le-am fi putut concepe în etapa de planificare și estimare. Încercarea – sau chiar obsesia – de a controla ceea ce s-ar putea întâmpla sau de a aduna toate datele despre o problemă se dovedește nu doar imposibilă, ci și o sursă de griji și stres. În plus, ascunde teama noastră de a trăi spontan, care își are rădăcinile în prezumția că am putea face ceva „greșit”, dar și într-o încredere în sine scăzută.
Ajungi, astfel, să:
- Gândești prea mult (overthinking), mai ales când vine vorba de o decizie importantă;
- Alegi într-o stare de neliniște și disperare, în lipsă de claritate și în mod neasumat, doar din dorința de a scăpa de tensiunea asociată alegerii;
- Iei decizii pe baza experiențelor trecute sau a unor experiențe limitate ori puțin relevante pentru situația în care te afli, ale tale sau ale altora, deși, ca ființe umane, suntem într-o continuă întâlnire cu necunoscutul și noul, iar mediul în care trăim se schimbă în fiecare moment;
- Te bazezi exclusiv pe ce îți spun alții că ar trebui să faci și apoi riști să găsești în ei vinovații pentru propriile alegeri;
- Din dorința de control, îți pierzi capacitatea de a delega autoritate, neavând încredere în ceilalți, nu doar în tine;
- Privești rezultatele cu regret și resentimente.
Pentru a evita astfel de blocaje:
- Renunță la credința limitativă că poți „greși” sau „eșua” în viață. Privește fiecare experiență ca o oportunitate de creștere și vezi ce te învață despre tine și ce poți îmbunătăți la tine astfel încât să fii cine vrei să fii aici și acum și să eviți ulterior experiențe și alegeri nedorite ori care nu contribuie la dezvoltarea ta. Da, vor fi situații în care lucrurile nu vor ieși așa cum ai visat, însă ia-ți un moment și întreabă-te: Cum ar fi fost dacă absolut toate dorințele tale din trecut s-ar fi îndeplinit exact cum ai vrut? Cu siguranță ceea ce ți-ai dorit la un moment dat nu mai servește evoluției tale astăzi și poate nu-ți servea nici atunci cu adevărat. Reține, totodată, că e mereu o cheie ascunsă în ceea ce percepem ca fiind „eșec”, iar cu această cheie poți deschide larg porțile spre reușită. Fă ca acel „șut în fund” să fie „pasul înainte” și „dușul rece” care te trezește la realitatea spre care aspiri. Avantajul este că, privind lucrurile dincolo de limitele „greșit”-„corect”, vei diminua considerabil momentele de suferință și neliniște, pentru că atenția ta va fi concentrată pe propriul progres, nu pe lamentare, autocritică și învinuire.
- Pentru că tot am scris recent despre importanța felului în care vorbești cu tine, te invit să scoți din vocabularul tău formularea „nu știu”. Spuneam că ne e imposibil să știm tot ce se va întâmpla, însă a îmbrățișa acest „nu știu” când e nevoie să stabilești ceea ce trebuie să faci cu tine sau într-un context anume e neproductiv și ascunde un mare și imatur „nu vreau”, o fugă de responsabilitate și o stagnare într-o zonă de confort care, pe cât de sigură pare, pe atât de mincinoasă este. Relaxează-te, adoptă o atitudine sinceră față de tine în primul rând și alege cu mai multă încredere!
- Înlocuiește îndoiala că poți, că ai capacitatea de a alege înțelept pentru tine cu certitudinea că, în fond, orice s-ar întâmpla, ai puterea să depășești obstacolele și să-ți înveți lecțiile. Cum recomanda și Allan Watts, imaginează-ți că ești un nor sau un val. Ai văzut vreodată un nor cu o formă „greșită”, un val cu un design „nepotrivit”? Și, până la urmă, „greșit” pentru și față de cine? „Nepotrivit” în raport cu ce?
- Asumă-ți responsabilitatea pentru alegerile tale. Înțelege că, și dacă îi întrebi pe alții ce ar trebui tu să faci, tot tu alegi să le urmezi sau nu sfaturile și nu ei sunt vinovați că au avut, de fapt, buna intenție de a răspunde pozitiv solicitării tale de ajutor, pe baza informațiilor oferite de tine și deținute de ei în acel moment. În plus, despre aceeași situație sunt șanse să primești tot atâtea răspunsuri diferite câți oameni vei întreba, pentru că fiecare are o perspectivă unică asupra vieții, rezultată dintr-un set particular de experiențe personale.
- Acceptă și asumă-ți că alegi cel mai bine posibil pentru tine într-un context dat. Cu alte cuvinte, faci tot ce poți mai bine din perspectiva ta cu resursele și datele valabile la momentul respectiv.
Într-o analiză detaliată a filmului „Mr. Nobody”, se evidențiază următoarele:
- Percepția noastră despre timp influențează procesul decizional. Personajul principal, Nemo, observă încă din copilărie că alegerile devin dificile tocmai pentru că nu ne putem întoarce în timp să le „reparăm” sau să le schimbăm, de aici și presiunea de a alege „corect” și teama de a nu regreta ulterior, rămânând blocați într-un „ce-ar fi fost dacă?”. Cu toate acestea, ține cont că oricând poți da un sens nou experiențelor tale trecute, te poți detașa de ele și poți conștientiza că fiecare alegere te-a adus mai aproape de unde ești acum.
- A ști dinainte tot ceea ce se va întâmpla poate fi la fel de paralizant precum a nu ști nimic.
- Într-un anumit punct din film, bătrânul Nemo afirmă: „Fiecare cale este calea cea bună. Totul ar fi putut fi altceva. Și ar avea la fel de mult sens.” Dincolo de invitația de a fi în pace cu propriile alegeri, răsare de aici o întrebare: Cine dă sens alegerilor? Cine le face să fie „semnificative” (meaningful)? Soluția este în interiorul nostru, nu să ne bazăm pe motive externe drept suport pentru alegerile noastre și să căutăm sens în afara noastră.
În analiza menționată se face referire la discursul lui Ruth Chang din seria TEDTalks (disponibil în limba română aici), în care aceasta vorbește despre alegerea sa de a deveni avocat, deși nu i se potrivea, de teamă că ar fi putut ajunge un filosof șomer. Concluzia ei este că nu există o alternativă mai bună, mai rea sau egală cu cealaltă când vine vorba de alegeri: „Alegerile dificile sunt grele nu din cauza noastră sau a ignoranței; sunt dificile pentru că nu există cea mai bună alegere.”
Întrebarea esențială pentru orice decizie este: „Cine vreau să fiu?”.
Fără a ne exercita puterea normativă în aceste alegeri, devenim, conform lui Chang, „rătăcitori”: „Rătăcitorii permit lumii să scrie povestea vieții lor. Ei permit mecanismelor de recompensă și pedeapsă, încurajării, fricii, ușurinței opțiunilor să determine ce să facă. Iar lecția alegerilor dificile este: reflectați la ce v-ar putea îndepărta de ceea ce vreți, reflectați la ceea ce vreți și, prin alegeri dificile, deveniți acea persoană.”
Ce să ai în vedere înainte de a lua decizii importante
În ceea ce privește alegerile noastre, am fost obișnuiți să ne limităm percepția asupra vieții la întrebări precum: „Ce voi face să îmi câștig traiul?”. Încă de mici, pe multiple căi (mediul familiei, educațional, social etc.) ni s-au indus anumite tipare și programe despre ce ar trebui să alegem în plan personal și profesional pentru un parcurs „lipsit de griji”. Sfaturile generațiilor care „au dus-o greu”, deși adesea binevoitoare, ne-au îndemnat să mergem la sigur (play it safe) în toate ariile, oferind rețete și definiții despre succes, cum să ne alegem partenerul sau ce meserii sunt „de viitor”. Acestea au fost valorile lor și ale societății în care ai crescut. În ce măsură te-ai identificat cu ele doar tu știi, însă cu siguranță ți-ai dezvoltat până acum și propriile valori pe baza propriilor trăiri și experiențe, precum și a realității actuale. Prin urmare, e posibil să știi deja ce înseamnă pentru tine succesul, partenerul potrivit sau meseria visată. Odată ce le dai sensul care te ajută să te dezvolți, nu te mai abate de la el!
Pentru a putea alege înțelept și fără teama regretelor ulterioare, este necesar să îți aloci puțin timp cu tine, departe de orice influență – a prietenilor sau colegilor de aceeași vârstă, a profesorilor sau părinților, într-un spațiu în care să fii tu cu tine pentru măcar câteva ore, dacă nu zile. Întreabă-te sincer: „În ce îmi doresc să investesc viața mea prețioasă?” (căci, dacă n-ai crede că viața ta contează, atunci ai arunca-o pur și simplu, ai lăsa-o să se irosească și nu ți-ai pierde timpul citind acest articol).
Gândește pe termen lung și întreabă-te ce te-ar motiva să investești constant energie, timp și toate resursele și abilitățile de care dispui nu doar azi, ci chiar peste ani. Nu te îngrijora dacă răspunsul nu vine imediat sau îți va fi de folos doar pentru o anumită perioadă – te poți schimba și noi oportunități pot apărea oricând. Așa cum ne asigură Tim Minchin în cele 9 lecții de viață, nu trebuie să ai un vis măreț, ci te poți dedica cu pasiune, atenție și prezență obiectivelor pe termen scurt și poți explora unde te poartă ele. În unele cazuri, prin astfel de obiective, îți poți identifica sau forma un scop mai mare. Mai mult, definește-te prin ceea ce iubești, nu prin ceea ce disprețuiești. Stabilește care sunt valorile tale în acest moment și permite ca ele să devină reperul pentru fiecare decizie.
Starea în care ești când iei anumite decizii este importantă, la fel și când stabilești ce îți dorești să obții. Deciziile tale nu sunt strict raționale și nici viața ta nu este o ecuație matematică. Pentru a înțelege impactul emoțiilor asupra procesului decizional, în primul caz, amintește-ți ce alegeri ai făcut când erai într-o stare de furie, disperare sau teamă versus momentele de calm, încredere sau relaxare? Când crezi că ai luat deciziile optime pentru tine? În ceea ce privește a doua situație, poate că ce îți dorești încă nu s-a inventat – jobul ideal încă nu există, dar nu înseamnă că nu va exista la un moment dat. De exemplu, înaintea apariției internetului, cine ar fi putut spune că își dorește să lucreze online? Tot astfel, poate nu ai cunoscut până acum persoana cu care vei simți să-ți împărtășești viața, dar ea există undeva acolo. Și atunci poți să îți stabilești ca obiectiv o stare în care vrei să fii – te concentrezi pe a fi, nu pe a face – poate vrei să manifești curaj, să trăiești împlinire, să te bucuri de ocazii în care să îți poți exprima autenticitatea sau să te simți liber în toate planurile (inclusiv independent financiar) etc. Ușor-ușor, vei întâlni și situațiile specifice care vor duce spre obiective mai detaliate. Până atunci, simte și vizualizează-te așa cum visezi – creează în interiorul tău imaginea vie a ceea ce aspiri să devii.
Dacă totuși simți că anxietatea persistă, îți propun câteva scurte exerciții gândite de Marie Forleo. O recomandare foarte populară astăzi și, într-adevăr, utilă este să îți urmezi intuiția. Însă cum știi că vocea din mintea ta care îți influențează alegerea este o teamă sau chiar intuiția ta vorbindu-ți? Marie vine cu o soluție – concentrează-te pe corpul tău și întreabă-te cum te simți fizic când vrei să faci o alegere anume. Simți cum trupul ți se contractă sau, dimpotrivă, se extinde în relaxare? Nu poate fi greu de bănuit că prima situație are legătură cu frica, responsabilă pentru stările tale de disconfort, iar a doua cu intuiția, care nu îți va provoca o stare de rău.
Următoarele două exerciții se referă la a medita asupra efectelor pe care alegerea ta le poate avea. Începe cu cel mai nefavorabil scenariu posibil și, în abordarea lui, cheia este să te întrebi: „Îi pot face față? Cum aș putea în situația respectivă să mă pun din nou pe picioare?”. Imaginează-ți fiecare soluție, pas cu pas, prin care ai depăși ceva ce n-ai dori să ți se întâmple și, astfel, vei conștientiza puterea ta de a transcende orice obstacol. Ca o completare, poți gândi și un plan B dacă decizia nu are rezultatul vizat. Apoi, imaginează-ți scenariul ideal, în care totul se manifestă așa cum visezi. Întreabă-te: „Ce îmi aduce unic ca oportunitate această decizie? Ce pot obține doar având curajul să aleg astfel?”.
Exercițiul final implică un fel de test drive al deciziei, așadar, ca tu să testezi, sub forma unui experiment, decizia pe care urmează să o iei. De exemplu, dacă te gândești să te muți în altă țară, înainte de a-ți vinde casa și a-ți lua rămas bun de la viața de acum, ar fi înțelept să pleci într-o vacanță de câteva săptămâni, să închiriezi un apartament acolo, să petreci timp cu oamenii locului, să vezi cum te simți într-o astfel de situație.
Alte recomandări practice:
- Ia decizii informate. Când alegi o facultate, de exemplu, te interesezi întâi ce materii se predau și dacă ele sunt în concordanță cu interesele tale și cu ce îți dorești pentru viitorul tău, cine sunt profesorii, abordarea în predare etc. Cunoașterea îți va reduce sentimentul de teamă și anxietate, oferindu-ți mai multă încredere și protejându-te împotriva informațiilor false sau manipulatoare. În cazul alegerilor importante, poți face un research mai în profunzime, studiind multiple surse de informații, punându-le în balanță și alegând, totodată, ce simți intuitiv că se aliniază cu valorile tale, ce consideri ca fiind benefic și adevărat pentru tine. Nu transforma această etapă în pretext de amânare a deciziei – câteva ore sau zile, în funcție de caz, îți pot fi suficiente pentru a te documenta privind o anumită situație. Îți amintești ce spuneam la început? Nu putem anticipa sau controla tot ce s-ar putea întâmpla.
- Nu transforma alegerile tale într-un sondaj de opinie. Te poți consulta cu cei care au trecut prin experiențe similare, cu cei care ar putea fi afectați de ceea ce alegi sau în care ai încredere, însă amintește-ți că tu decizi în funcție de ce îți dorești să obții prin acea alegere, de cine ești și cine vrei să fii.
- Eliberează-te de teama consecințelor. Analizează riscurile, dar nu gândi în termeni de ce ai putea pierde sau de ce ai trăit în trecut. Ai curajul de a lua deciziile care contează pentru tine în acest moment!
- Când simți teamă sau presiunea unor gânduri descurajatoare, consideră opusul. Dacă tu ai dezvoltat credința că nu ești un bun vorbitor în public și știi că, de exemplu, urmează un examen care presupune să susții o lucrare în fața colegilor tăi, găsește soluții creative prin care îți poți depăși această teamă – exersează în fața oglinzii, a unor prieteni buni, înscrie-te la un curs de public speaking sau chiar de actorie etc. În tot acest proces, spune-ți contrariul – convinge-te că ești ceea ce vrei să fii și practică în acest sens.
- Nu întotdeauna ceea ce îți este familiar și ușor de ales duce la decizia potrivită. Observă acele tipare și obiceiuri pe care le-ai dezvoltat și care îți influențează deciziile. În ce măsură îți mai sunt ele de folos, cât de sănătoase sunt pentru tine?
- Prioritizează-ți opțiunile. Îți va fi mai ușor să alegi din 2-3 variante (de exemplu, locuri de muncă) decât dintr-o plajă de o sută. Prioritizarea pornește de la valorile tale și stabilirea unor obiective clare în raport cu decizia ta. Revenind la exemplul joburilor, nici nu vei putea să te pregătești la fel de bine pentru 100 de interviuri față de o selecție de câteva, unde vei putea investi suficientă atenție și timp în rezolvarea cerințelor astfel încât să lași impresia dorită și să obții angajarea.
- Perspectiva din care privești determină ce vei alege, gradul de implicare și șansele de reușită. Dacă ți s-ar spune în facultate că ai opțiunea să urmezi un curs susținut de „un profesor foarte exigent care, an de an, pică 20% din studenți” versus „un profesor la care 80% din studenți au rezultate remarcabile, cu un impact pozitiv asupra alegerii profesionale”, în ce situație te-ai simți mai motivat să participi la cursul respectiv? Când analizezi avantajele și dezavantajele, asigură-te că privești cât mai clar și obiectiv posibil lucrurile, în raport cu năzuințele tale.
- Nu intra în prelungiri cu alegerile tale. Stabilește un deadline rezonabil pentru decizii în funcție de condițiile situației și evită să amâni la nesfârșit sau să fugi de momentul hotărârii finale.
- Identifică acele decizii repetitive și banale din viața ta care îți consumă timp și care ți-ar putea lua din energia necesară unor alegeri mai importante. De exemplu, când ieși în oraș, în loc să îți petreci ore în șir de fiecare dată gândindu-te cu ce te îmbraci și cum să te coafezi să arăți cât mai bine pentru gașca de prieteni, setează-ți câteva combinații posibile de haine în care să te simți și bine, nu doar la modă și mixează-le cu diferite ocazii. Fii blând cu corpul tău și conștientizează că el te va însoți pentru restul vieții, așa că asigură-te că în fiecare moment te simți bine în pielea ta.
- Din moment ce facem alegeri atât de des, îți poți aloca 10-15 minute pe zi să evaluezi rezultatele alegerilor tale, să observi ce și mai ales de ce a mers mai mult sau mai puțin în armonie cu ceea ce ai dorit și ce ai putea învăța din asta.
Cum gestionezi influențele exterioare în procesul decizional
Dacă tu nu ai un plan cu tine, ceilalți vor avea, de aceea e important ca tu să îți scrii povestea și să îți asumi că ești autorul ei.
Familia în care ne naștem și creștem, în special părinții – și frații unde este cazul – reprezintă un prim exemplu despre ce înseamnă alegeri, având un impact semnificativ asupra modului în care vom lua propriile decizii ulterior. De la ei preluăm cel mai mare bagaj de valori, credințe, obiceiuri, tipare de comportament etc., iar cei dintâi ani de existență se dovedesc a fi, în urma multiplelor studii în domeniu, cei care ne modelează cel mai puternic viața, inclusiv ca adulți. La început, părinții vor alege pentru noi și acest lucru este normal până la un punct în copilărie. Pe măsură ce creștem, este benefic să fim încurajați să facem alegeri, să ne asumăm responsabilitatea pentru ele și să le înțelegem rezultatele.
Sunt situații în care părinții și-au văzut copiii drept proprietatea lor și și-au dorit ca ei să îi imite, să le urmeze cariera, să le preia afacerea „de succes” sau, dimpotrivă, să aleagă ceva mai bun decât au putut ei (deși „mai bun” conform viziunii lor), să le îndeplinească visurile pe care ei înșiși nu au reușit să le manifeste. De aici și intervenția constantă în alegerea facultății, sfaturile numeroase privind ce carieră ar fi mai bine să urmezi, ce pasiuni sau tipuri de parteneri te-ar „condamna la sărăcie” etc. Sub diferite forme, apar aceste sugestii, chiar și în formule aparent inocente, însă care pot influența la nivel subconștient: „Din generație în generație am urmat profesia X, însă tu poți fi ce vrei.” S-au creat, deci, așteptări, pe care, copii fiind, ne-am simțit datori să le îndeplinim. Realmente, pentru a înflori, nu ne putem însuși gândirea unor generații anterioare pentru că nu ne vom confrunta cu aceleași provocări și nu vom avea la dispoziție aceleași oportunități și soluții, ceea ce nu înseamnă că nu putem extrage înțelepciune din experiența lor. În plus, a fi dependenți de viziunea și obiectivele altora, oricât de dragi ne-ar fi ei și oricât de bune le-ar fi intențiile pentru noi (de exemplu, dorința de a ne proteja), nu va duce la împlinire în niciun plan, lăsând mereu un gol care nu poate fi astfel umplut.
Perioada facultății este, însă, o primă detașare de lumea familiei, deschizând calea spre experiențele pe cont propriu. Fie că îți place sau nu, părinții nu îți vor mai fi atât de aproape și este o șansă extraordinară să te dezvolți și să faci alegerile pe care poate nu ai putut să le faci împreună cu ei sau pe care ei nu le percep la fel ori nu le înțeleg în profunzime. Oricât de dificil ar fi, găsește în tine curajul să urmezi calea pe care tu o simți benefică pentru tine, fără să te gândești că astfel îți vei dezamăgi părinții și fără să îi judeci pentru cum vor răspunde alegerilor tale. Chiar dacă primele reacții pot fi mai tensionate în cazul în care ei aveau anumite așteptări în ceea ce te privește, asta nu înseamnă că ei te vor iubi mai puțin în interiorul lor. Alege să exprimi sincer ceea ce simți și, dacă e nevoie, lasă timpul să vindece și să arate cât de important a fost pentru tine să alegi acel drum.
Încă din școală, prin faptul că îi vedem drept o autoritate, profesorii ne pot influența felul în care ne percepem și ce alegem să facem cu viața noastră. Dacă ai avut un profesor care ți-a spus că nu ești suficient de bun sau capabil la materia pe care o preda, poate a reușit să te convingă că așa stau lucrurile și nu ai mai simțit motivația să explorezi acel domeniu. Unii profesori pot avea darul de a ne observa talentele și a ne ghida spre o carieră care se potrivește cu ele, insuflându-ne încrederea de a urma această cale. Apropie-te de cei de la care simți că poți învăța cum să devii ceea ce vrei, cei care îți pot deschide uși spre departamentele în care vrei să evoluezi, menținându-ți totodată o cunoaștere clară a propriei valori.
În ceea ce privește prietenii și colegii, două capcane sunt comparația și conformarea din dorința de acceptare și apartenență, respectiv din teama de excludere. A te considera „mai bun”, „mai deștept” sau „mai prost” decât alții nu face decât să-ți știrbească valoarea de sine și să te facă să crezi că acceptarea vine din exterior, să adopți roluri care te îndepărtează de sine și prin care vrei să aduni aplauze, punându-te în situații în care riști să lucrezi din greu spre a-ți menține o imagine „perfectă” pentru ei, să devii un people pleaser sau să recurgi la izolare pentru că simți că nu-ți mai găsești locul. De asemenea, vezi în ce măsură valorile grupului de prieteni în care te afli sunt în armonie cu propriile tale valori și ai curajul să te detașezi atunci când observi că ceea ce grupul respectiv promovează nu contribuie la evoluția ta. Reține că nu doar distracția contează într-o prietenie.
Când te îndrăgostești, parcă uiți de toate și vezi în partenerul tău ființa care te completează, deși nimeni nu te poate completa cu adevărat fiindcă tu ești prin propria existență o ființă întreagă. Așa că oricât de bine ar suna că ți-ai găsit „jumătatea”, de fapt, întâlnești o altă persoană la fel de întreagă precum ești tu. Specialiștii de la Mind Education au scris multiple articole despre viața de cuplu și ce înseamnă o relație sănătoasă, pe care îți recomand să le parcurgi. Punctez faptul că, deși în cuplu se iau alegeri în doi, nu poți decide prin perspectiva unei dependențe față de deciziile partenerului sau imitându-i alegerile doar pentru a rămâne cu el. De exemplu, dacă sunteți în facultate și unul dintre voi își dorește să își continue studiile în altă țară, cea mai bună alegere pentru celălalt nu este neapărat să îl urmeze – depinde, desigur, de multipli factori. De asemenea, este important să arăți respect față de alegerile celuilalt și libertățile sale. Să luăm situația unui cuplu în care bărbatul este un iubitor al fotbalului, iar partenera disprețuiește această pasiune și, de fiecare dată când el urmărește meciul sau stabilește o ieșire la fotbal cu prietenii, ea reacționează neplăcut. Cum crezi că se simte bărbatul? Dacă el ar renunța la pasiunea lui, crezi că ar fi decizia care îl ajută cu adevărat pe el sau relația în sine? De ce crezi că partenera reacționează neplăcut într-o astfel de situație și cum crezi că ar reacționa dacă el, la rândul său, i-ar limita alegerile sau i-ar impune să facă un anumit lucru?
Referitor la parcursul profesional, primele joburi ne influențează semnificativ, iar de aici se pot naște diferite credințe. Astfel, comportamentul colegilor și cât de bine ne integrăm în echipă, al celor din management și celor care ocupă poziții superioare în ierarhia companiei, gradul în care suntem apreciați sau nu pentru implicarea noastră, sistemele de recompensă ș.a. sunt aspecte care pot modela percepția despre sine și ce merităm, inclusiv din punct de vedere salarial. Din nou, soluția este să te concentrezi pe propriile valori și să setezi niște limite sănătoase, având totodată curajul de a cere ceea ce simți că meriți pe baza rezultatelor tale concrete. Atenție, totodată, la solicitările sau propria tendință de a sta constant peste program, pentru că asta nu reprezintă nicidecum un exemplu de profesionalism și loialitate, ci o sursă de frustrare și o portiță spre exploatare. Tot astfel, asigură-te că sarcinile pe care le primești sunt în concordanță cu ceea ce este stabilit contractual. Când simți că poți să contribui într-un anumit departament cu ideile tale, exprimă-ți cu încredere disponibilitatea, viziunea și soluțiile creative. Atunci când alegi un job, nu-ți fie teamă să experimentezi sau să optezi și pentru variantele care nu sunt percepute ca fiind „dezirabile” din punct de vedere social. Recent, a apărut un studiu care arată că tinerii românii ar fi interesați să lucreze în agricultură. Un domeniu vital pentru orice țară, de care s-a fugit până acum pentru a alege căile mai „intelectuale” și „de viitor”, are șansa să renască prin inițiative noi – dacă ne gândim la deschiderea pentru agricultură sustenabilă, ecologică, alternative precum permacultura etc.
Trei speech-uri motivaționale
Închei cu speech-uri susținute de celebrități invitate să deschidă ceremoniile de absolvire la facultățile pe care le-au urmat.
1. Matthew McConaughey la Universitatea din Houston
Unul dintre cele mai puternice astfel de speech-uri îi aparține actorului Matthew McConaughey (textul complet este disponibil aici), din care subliniez următoarele idei:
- Renunță la cuvântul „incredibil” și oferă-ți ție și celorlalți credit pentru reușite, însă fii totodată atent la situațiile în care nu acționezi la cea mai înaltă capacitate a ta.
- Nu lăsa ca fericirea ta să depindă de un anumit rezultat. De exemplu, dacă ești sportiv și câștigi un meci, vei fi fericit, iar dacă îl pierzi, nu vei fi fericit. O astfel de abordare e o cale sigură spre nefericire. În schimb, bucură-te de proces, de ceea ce faci și ești menit să faci. Fă în așa fel încât procesul în sine să-ți fie recompensă.
- Definește succesul în termenii tăi. Ce înseamnă succesul pentru tine acum? Prioritizează cine ești, cine vrei să fii și nu mai investi energie în opusul acestor aspirații. Stabilește care sunt pentru tine pilonii succesului și evaluează-i zilnic pentru a vedea în ce măsură trebuie să intervii pentru a menține echilibrul. Practic, faci mentenanță cu propriile obiective, precum un grădinar care își îngrijește grădina și o menține curată și sănătoasă.
- Înainte să descoperi cine ești, este important să înțelegi ce nu ești. Când înțelegi ce nu ești, toți oamenii, toate locurile și evenimentele asociate cu asta vor trebui să dispară din viața ta pentru a face loc celor care sunt în armonie cu cine alegi să fii și obiectivele tale. Renunță la exces și la timp irosit.
- Ia decizii care nu te fac să te uiți înapoi (cu regret, vină sau remușcări), ci care te vor răsplăti pe termen lung. Investește în tine și în viitorul tău.
- Măsoară-ți succesul prin recunoștință – fii recunoscător pentru ce ai și apreciază lucrurile simple din viața ta. În paralel, învață din așa-zisele „eșecuri”, privește-le constructiv și astfel ele îți vor revela la ce ai reușit să excelezi, unde mai poți lucra sau unde ai noi șanse de reușită.
- Stabilește față de tine un set de reguli și principii, doar de tine știute, prin care să îți ghidezi viața cu responsabilitate și pe baza cărora să te evaluezi constant.
- Alege să faci ceva nu pentru că poți, ci pentru că vrei.
- În timp ce te bucuri de proces, stabilește-ți destinații ce nu pot fi măsurate, linii de sosire care nu sunt un sfârșit în sine. Fă în așa fel încât aventura ta să fie nesfârșită.
- Ca autor al propriei vieți, conștientizează că oricând poți da pagina înainte și alege să schimbi ceea ce nu mai vrei să manifești în viața ta.
- Nu-ți nega fricile, acceptă-le și conștientizează-le, pentru că ele îți și deschid posibilitatea de a le depăși.
- Din când în când, petrece timp cu tine și curăță-te de toată atenția, de toate rolurile pe care le joci la nivel social, rămâi în propria ta companie și uită-te la omul din oglindă, chiar dacă uneori poate nu îți va plăcea ce vei vedea. Nu mai sta în calea ta! Oprește-te în astfel de momente din a gândi în avans, fii prezent și observă cu claritate ceea ce se află chiar în fața ta, dă-i atenția pe care o merită. Nu vei avea revelații sau claritate atâta timp cât ești pe grabă, cu nasul în calculator, dând mailuri etc.
2. J.K. Rowling la Harvard
În cadrul discursului de la Harvard, celebra autoare a seriei „Harry Potter” vorbește deschis despre beneficiile „eșecului” și importanța imaginației, despre credințele și fricile preluate de la părinții care au trăit experiența sărăciei și și-au dorit pentru fiica lor un viitor „mai bun” decât acela de a scrie romane, precum și despre impactul pe care sărăcia l-a avut asupra ei. Câteva idei cu care putem rămâne:
- Fiecare va trebui să decidem la un moment dat ce înseamnă „eșecul” pentru noi, mai ales când lumea are propriile criterii și definiții în acest sens. Privit ca o oportunitate, eșecul a însemnat pentru Rowling o detașare de tot ceea ce nu era esențial și o ocazie de a investi în ceea ce a contat mereu pentru ea – scrisul, oferindu-i un sentiment de încredere în sine fără precedent în viața sa.
- Odată ce îți trăiești cea mai mare frică și ai trăit cel mai „rău” scenariu posibil, nu îți rămâne decât să vezi ceea ce contează cu adevărat și să faci din locul „căderii” tale o fundație solidă pentru a-ți reconstrui viața.
- Viața nu este un check-list de achiziții și realizări. Calificările tale, CV-ul tău nu reprezintă viața ta.
- Imaginația nu este doar modul de a vizualiza ceea ce nu este, ci ne permite totodată să fim empatici cu ceilalți, chiar dacă nu am trecut prin experiențe similare, să ne punem „în pantofii lor”. E ușor să ne imaginăm în „pantofii celor puternici”, însă este la fel de important să înțelegem prin ce trece și cealaltă categorie, să nu rămânem ignoranți atunci când putem schimba lucrurile în mai bine. Nu avem nevoie de magie să facem schimbările dorite, toți avem în noi această putere, de a ne imagina o lume mai bună și de a acționa în această direcție.
3. Jim Carrey la MUM (Maharishi University of Management)
În discursul său și în stilul lui specific, comedianul încurajează ieșirea din decorul elaborat al minții, unde scenariile mentale sunt uneori confundate cu realitatea și oferă exemple care i-au determinat parcursul în viață:
- Frica va juca un rol în viața ta, însă tu decizi cât de mare va fi acest rol. Când ești ghidat de frică, vei simți mereu că nu ești suficient. Îți poți petrece întreaga viață imaginându-ți stafii, îngrijorându-te în privința viitorului, însă tot ceea ce va fi este ceea ce se petrece aici și acum, iar deciziile pe care le luăm în acest moment pot fi bazate fie pe iubire, fie pe frică. Dând exemplul tatălui său, Carrey observă că, deși ar fi putut fi un mare actor de comedie, a ales calea „sigură”, devenind contabil. După o perioadă, a fost concediat, iar familia sa nevoită să facă tot posibilul pentru a supraviețui. Lecția pentru fiul său Jim a fost că poți „eșua” oricând în ceea ce nu-ți place, de aceea e mai bine să riști alegând să faci ceea ce iubești.
- Întreabă-te cum poți fi în serviciul acestei lumi, cum poate talentul tău unic să îi ofere ce are nevoie. Nu-ți fie teamă să strălucești și să te prezinți lumii în toată frumusețea ta, chiar dacă asta înseamnă să-ți dai armura jos și să fii vulnerabil. A fi vulnerabil este o putere, nu o slăbiciune.
- Fii întotdeauna deschis începuturilor. Păstrează-ți aproape butonul de restart și fă-l să funcționeze în viața ta.
- Ai încredere în proces, relaxează-te și visează viața pe care o dorești, lăsând lucrurile să se întâmple și dincolo de nevoia de a controla totul. Permite oportunităților să vină spre tine și vezi provocările drept ceva benefic astfel încât să le abordezi în mod productiv.